Cum am inceput?

Pana la varsta de 16 ani am fost intr-o continua stare de confort. Mai exact, nu faceam nimic. Veneam de la scoala, ieseam afara, intram in casa, si cam atat. Nici nu stiu cum s-a scurs tot acel timp.

Duceam o viata plictisitoare, ma simteam plictisit de mine. In schimb eram preocupat cu analiza vietii altor persoane. Intalneam oameni care, la prima vedere mi se pareau interesanti: oameni care aveau bani si masini tari, baieti care aveau alaturi o fata frumoasa.

In mintea mea a inceput un mic razboi, care se invartea in jurul unei intrebari principale: “De ce ei au, si eu nu?” . Imi ziceam ca asta e soarta mea si ca asa voi ramane, sau ca altii au avut noroc, eu nu am. Probabil stii cum se simte acea senzatie de neputinta, de incertitudine asupra ceea ce se va intampla cu tine ori ce vei face in viata.

Obisnuiam sa pierd foarte multe ore in fata calculatorului, cautand in majoritatea timpului filme noi aparute si jocuri, doar stateam linistit, in zona mea de confort.

Intr-o zi, navigand pe internet din pagina in pagina, am dat peste un material care vorbea despre succes si fericire. Nu mai tin minte exact ce continea, dar doua cuvinte mi-au ramas in minte: Convingeri limitative.

Ce-or mai fi si alea?

Asa ca am cautat pe google si am gasit raspunul: convingeri care te tin pe loc, in a lua o decizie sau a face o actiune. Aprofundand cautarea am gasit articole despre: personalitate, potentiale, vise, realati, bani. Hmmm, suna bine.

Pana la un moment dat, cand am decis ca trebuie sa fac o schimbare radical asupra calitatii vietii mele. Si mi-am promis ca voi face tot posibilul sa-mi dezvolt potentialul care dormea in mine.

Am inceput sa citesc carti despre succes, motivare si am aplicat majoritatea lucrurilor de acolo in viata reala. De atunci viata mea a luat o intorsatura radicala.

Astazi, sunt multumit de alegerea facuta, de a-mi largi zona de confort si de a incepe sa muncesc la visele mele. Am deschis acest blog pentru ati impartasi si tie drumul meu pana acum, precum si obstacolele prin care am trecut. Inca mai am multe de invatat pentru a ajunge acolo unde mi-am propus si stiu ca e un drum lung de strabatut.

Tu, cand ai sa renunti la ceea ce esti pentru ceea ce poti deveni ?

You may also like...